Nume………………… cl.

VI

Cultura europeana in secolele XVII-XVIII

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

2. Johannes Kepler

……………………………………………………………………………………………….

3. Isaac Newton

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………….
4. Edmund Halley

…………………………………………………………………………………………………
5.Matematicieni celebri ( sec XVII)

……………………………………………………………………..
6.Ce genuri teatrale erau apreciate in secolul XVII?

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

……………………………………………………………………………
7. Cine erau marii dramaturgi francezi in secolul XVII?

………………………………………………………………………………………
8.Ce gen muzical nou apare in Italia si cine era primul autor ?

……………………………………………………………………………………………..

9.Cine erau cei mai mari compozitori in secolul XVII?

……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………….
10.Ce curent artistic s-a inflorit in arhitectura si pictura in secolul al XVII-lea ?

….....................................................................................................
11.Pictori si arhitecti celebri ( secolul XVII)

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………….
oIsaac Newton(1643 – 1727) , fizician si matematician englez este considerat unul dintre cei mai
mari oameni de stiinta intrat in istorie prin contributiile sale in diferite stiinte. Descoperirile si teoriile
lui au pus bazele stiintei din timpul lui pana in zilele noastre. Newton a fost unul dintre inventatorii
unei ramuri a matematicii numita aritmetica El, de asemenea, a rezolvat misterele luminii si opticii, a
formulat cele trei principii ale mecanicii si plecand de la acestea a formulat legea atractiei universale.
Newton s-a nascut in ziua de 4 ianuarie 1643 la Woolsthorpe, langa Grantham in Lincolnshire.Tatal
sau (cu acelasi nume) a murit cu trei luni inaintea nasterii lui. In vara anului 1661, a fost trimis la
scoala superioara Trinity din universitatea Cambridge. Newton si-a primit licenta in 1665. Scola a fost
inchisa doi ani, timp in care Newton a studiat natura luminii si constructia telescoaopelor. Dupa o
varietate de experimente pe lumina soarelui refractata printr-o prisma, el a ajuns la concluzia ca razele
de lumina care difera in culoare difera de asemenea in refractabilitate – aceasta descoperire i-a sugerat
ca imaginile pot fi deformate daca razele de lumina trec prin mai multe lentile departate, si a construit
telescopul cu oglinzi reflectorizante. Isaac Newton este renumit pentru descoperirea legii atractiei
universale (pornind de la principiile miscarii orbitale ale lui Johanes Keppler), inspirat de un mar care
i-a cazut in cap. Acest mar l-a pus pe Newton sa se gandeasca la forta care atrage marul spre Pamant.
Aceasta forta este aceasi cu cea care mentine Luna in orbita sa in jurul Pamantului. Dar in 1684, dupa
un schimb de scrisori cu Robert Hooke si o vizita a lui Edmund Halley (astronom si matematician) a
descoperit ca si Soarele actioneaza cu aceasi forta asupra planetelor si a dedus si formula matematica.
Intre Newton si Hooke a existat o disputa pentru creditul descoperirii legii. Halley l-a convins pe
Newton sa scrie o carte, si acesta a scris-o in 1687, numele ei fiind Philosophiae naturalis principia
mathematica. Aceasta lucrare l-a facut pe Newton sa fie cel mai mare fizician al acelor vremuri. Isaac
Newton a descoperit si scris toata dinamica corpurilor. Cele “trei principii ale dinamicii” au
reprezentat bazele viitoarelor descoperiri ale lui.
Edmond Halley s-a nascut in localitatea britanica Haggerson, pe 8 noiembrie 1656. Acesta a fost
pasionat de matematica inca de mic copil, iar in 1673 a studiat la Oxford. Dupa ce a plecat de la
Oxford, in 1676, el a plecat pe insula St. Helena, din Atlanticul de Sud, unde a infiintat un
observator astronomic pentru a putea studia Emisfera Sudica. Halley s-a intors in tara natala in 1678,
iar anul ce a urmat a plecat la Gdansk, in Polonia, pentru a rezolva o disputa. Tot in 1678, Halley a
publicat Catalogus Stellarum Australium, si a fost ales membru al Royal Society.
In anul 1686, Halley a publicat un al doilea volum referitor la cercetarile sale din insula St. Helene,
insa aceasta era privitoare la musoni. In 1682, acesta s-a casatorit cu Mary Tooke, iar apoi s-a stabilit
la Islingtone. Mai tarziu, el a avut trei copii. Timpul ce a urmat a fost ocupat cu observarea si
problemele de gravitatie. Un lucru care il interesa pe Halley era Legea lui Kepler, despre miscarea
planetelor. In 1684, el a fost chemat la Cambridge de catre Isaac Newton, pentru a discuta despre
acest lucru. In 1703 si-a inceput cariera de profesor de geometrie la Universitatea din Oxford, iar in
1710 a devenit doctor in stiinte. Din nou, in anul 1705, a publicat o noua carte, ''Synopsis Astronomia
Cometicae'', in care spunea ca unele comete aparute in 1456, 1531, 1607 si 1682, sunt de fapt
manifestari ale aceleiasi comete, care avea sa revina (dupa cum a prezis el) in 1758. Edmond Halley a
murit pe 14 ianuarie 1742 si a fost ingropat la Sfanta Margareta, care astazi este ruinata. Din pacate,
Edmond Halley nu a trait pana in 1758, dar, cand lumea a vazut cometa care a trecut in acel an, aceasta
a fost numita cometa Halley.um
Johannes Kepler (1571- 1630) a fost un matematician, astronom si naturalist german, care a
formulat si confirmat legile miscarii planetelor (Legile lui Kepler). Kepler a studiat, incepand cu anul
1591, teologia la Universitatea din Tübingen. In 1594 acepta functia de profesor de matematica si
astronomie la Universitatea din Graz, Austria. Aici lucreaza la un complex de ipoteze geometrice
avand ca scop explicarea departarii dintre orbitele celor cinci planete cunoscute in acel timp (Mercur,
Venus, Marte, Jupiter si Saturn). Kepler considera ca soarele exercita o forta care scade proportional o
data cu indepartarea de o planeta: "Planetele se misca in consecinta pe o traiectorie eliptica, in centrul
careia se gaseste soarele". In acest fel enunta prima sa lege a miscarii planetelor (vezi Legile lui
Kepler), publicata in lucrarea "Mysterium Cosmographicum" ("Misterul lumii cosmice", 1596).. Din
cauza presiunilor exercitate de Contrareforma catolica, Kepler este nevoit sa plece din Graz si, in
1600, accepta oferta de a lucra la Praga ca asistent al lui Tycho Brahe, astronom al curtii imparatului
Rudolf al II-lea. Dupa moartea lui Brahe in anul 1601, Kepler devine urmasul lui ca matematician si
astronom imperial In lucrarea "Astronomia Nova" ("Astronomia noua", 1609) publica rezultatele
cercetarilor asupra elipsei planetei Marte si enunta a doua lege: "Cu cat o planeta este mai aproape de
soare, cu atat se misca mai repede". In anul 1612 Kepler se stabileste la Linz in Austria, unde ii apare
lucrarea "Harmonices Mundi" ("Armonia lumii", 1619). In ultimul capitol al acestei carti, pe baza
observatiilor si calculelor efectuate, enunta a treia lege a miscarii planetelor: "Patratul timpului de
revolutie este proportional cu puterea a treia a distantei medii dintre o planeta si soare".Ultima sa
opera importanta, aparuta inca in timpul vietii, este Tabulae Rudolfinae (1627), care contine tabele ce
descriu miscarile planetelor. Ea va constitui baza oricarui calcul astronomic pentru urmatorii 200 de
ani. In lucrarile sale despre teoria fortelor de gravitatie, Isaac Newton s-a bazat in mare masura pe
observatiile lui Kepler.