bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy t... more bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy this magnificent book, which reflects some of what I've shared here with you, the qualities of an extraordinary person. I have no doubt that you will be inspired.
După cum spuneam în nota introductivă la primul volum al antologiei, Cari Gustav Jung a creat o n... more După cum spuneam în nota introductivă la primul volum al antologiei, Cari Gustav Jung a creat o nouă imagine a omului şi, implicit, a culturii, introducînd idei noi, precum inconştientul personal şi inconştientul colectiv, arhetipul şi rolul compensator al inconşientului, înnoind idei precum libido-ul şi complexul şi modificînd metodele de interpretare a visului şi fanteziilor. Pe lîngă toate acestea, Jung a dat şi o tipologie psihologică. Jung descrie opt tipuri psihologice «pure». După Jung, există, mai întîi, două tipuri de atitudine generală: tipul extravertit şi tipul introvertit. Aceste două tipuri se subîmpart apoi, fiecare, în cîte patru sub-tipuri. în cîte patru, deoarece Jung defineşte patru funcţii psihice fundamentale, iar preponderenţa unei funcţii sau a alteia în economia psihică defineşte tipul psihologic. In glosarul din Psychologische Typen (vezi a doua parte a volumului de faţă), Jung spune: «Deosebesc în total patru funcţii fundamentale, două raţionale şi două iraţionale, şi anume: gîndirea şi sentimentul, respectiv senzaţia şi intuiţia. Nu pot da a priori un motiv pentru care consider fundamentale tocmai aceste patru funcţii, pot releva doar faptul că mi-am format această concepţie în urma unei experienţe îndelungate. Deosebesc aceste funcţii între ele deoarece nu depind una de cealaltă, respectiv: nu se lasă reduse una la cealaltă.» în alte scrieri ale lui Jung (Psychologische Typologie, 1928; Struktur der Seele, 1931, tradusă sub titlul de Structura psihicului în primul volum al antologiei de faţă; Tavistock Lectures, 1935), cele patru funcţii sînt prezentate simplu, după cum urmează: senzaţia este funcţia care ne spune că ceva este, gîndirea ne spune ce anume este acel ceva, sentimentul ne spune ce valoare are, iar intuiţia: dincotro vine şi spre ce se îndreaptă acel ceva. Gîndirea şi sentimentul sînt funcţii judicative şi, deci, raţionale-după Jung. Prima produce judecăţile logice, iar a doua: Capitolul X din !\i/chologi^cih' Typrn, tarte apăruta în 1921 şi reeditată în repetate rînduri. Tradus după Gcştitwaelle Wcrkc, voi. VII, §621-740.
A existat un început • o lumină străpunge brusc tenebrele • Primele trei minute ale lumii • între... more A existat un început • o lumină străpunge brusc tenebrele • Primele trei minute ale lumii • întrebări • înapoi la mitologie • Evoluţia ... • ...şi istoria.
Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac... more Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac neutilizate (folosim doar 10% din creierul nostru! Iar alte cercetări vorbesc de doar 2%). Prin imagerie mentală acestea pot face "minuni" în vindecările spectaculoase, chiar şi în bolile incurabile. Imageria mentală declanşată şi pusă la treabă prin intenţia voinţei, prin perseverenta repetării şi încrederea deplină a reuşitei, deblochează aceste resurse ascunse: calităţi, potente, gene sau părţi de ADN ce nu erau utilizate şi ar fi putut rămâne astfel până la moarte. Dumitru Constantin-Dulcan vorbeşte de bogăţia şi puterea marelui necunoscut care este Subconştientul şi care de la Freud, Jung şi Adler încoace a fost negat aiurea, de prea multe ori. Voinţa este "Regina", căci, vorba Domnului Adler devenită lege, fiindcă era de fapt lege: "Intre dotare şi voinţă învinge, întotdeauna, voinţa!" De ce? Pentru că voinţa, susţinută de o motivaţie fermă, clară, permanentă şi vie, deblochează tocmai aceste forţe latente, ce zac în noi, în fiecare. Dar cenzura conştiinţei nu este întotdeauna bene¬fică fiindcă este hrănită de mentalitatea epocii şi nivelul din clipa aceea a dezvoltării Cunoaşterii şi acum este clar-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan cum pot fi blocate aceste resurse. Este blocat accesul la sfera extraordinară a Subconştientului care stochează atât de multe informaţii ce n-au fost încă procesate de Conştient şi unele nici nu vor fi accesate vreodată. Acolo sunt înscrise şi programele cu care am venit pe lume, resursele, forţele şi calităţile noastre latente de care, evident, nu ştim nimic. Acolo sunt şanse reale pentru vindecări, soluţii la probleme, căi spre Succes. Din păcate un intelectual prea sofisticat şi prea sceptic, cu gândire doar carteziano-newtoniană, nu are cum crede asta, nu poate şi, deci, îşi anulează din start şansele de vindecare, de autodepăşire şi, poate, de succes. Este blocat, în acelaşi fel, şi accesul spre Câmpul informaţional Universal şi asta înseamnă, iarăşi, o pagubă imensă. Căci fiinţa este legată de "Sursa primară", nu degeaba sau extaziat poeţii cei geniali când au scris că omul este sculptura Soarelui şi a Pământului... Univers-Pământ-Cer ... Cer-Pământ şi tu ... Astăzi nici un om de ştiinţă care cunoaşte fizica cuantică, genetica de ultimă oră, Psihocibernetica şi alte ştiinţe, nu se poate îndoi de determinarea noastră cos¬mică. Medicina tradiţională chineză şi filosofiile orientale ştiau asta de 5000 de ani, dar apoi şi un filon al filosofiei occidentale, şi, evident, Religia. "Ceea ce gândim, acel ceva devenim!"-enunţă Dumitru Constantin-Dulcan un mare Adevăr. Căci foca¬lizarea pe ceva, aduce întreaga energie acolo şi, la nevoie, o ia din Câmpul informaţional Universal. "Unde este gândul, acolo este energia!" Să mai comentăm cât greşim astăzi când ne preocupă, permanent, mai mult gândul Chintesenţa discursului profesorului Dumitru Constantin-Dulcan, axul crucial al foarte interesantei D-sale cărţi care, cu siguranţă, va stârni vii discuţii (Adevărul se naşte din maieutică!) este omul, dar omul întreg, omul sistem de sisteme, omul holistic, omul spiritualizat, văzut cu toate valenţele sale intrinseci, de legătură: Pământul-Natură, mediu, societate, alimentaţie, habitat, familie şi alte nevoi fundamentale şi Cerul = Universul şi acel "Ceva", "Cineva", acea Inteligenţă cosmică regăsită în fiecare fiinţă vie. Acel "Ceva", "Cineva", a dat conştiinţei noastre un creier şi creierului un corp-spune Dumitru Constantin-Dulcan-şi el creierul şi ea conştiinţa (care nu este doar o emanaţie a creierului!) controlează fiecare moleculă şi atom, fiecare cuantă, fiecare vibraţie. Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac neutilizate (folosim doar 10% din creierul nostru! Iar alte cercetări vorbesc de doar 2%). Prin imagerie mentală acestea pot face "minuni" în vindecările spectaculoase, chiar şi în bolile incurabile. Imageria mentală declanşată şi pusă la treabă prin intenţia voinţei, prin perseverenţa repetării şi încrederea deplină a reuşitei, deblochează aceste resurse ascunse: calităţi, potente, gene sau părţi de ADN ce nu erau utilizate şi ar fi putut rămâne astfel până la moarte. Dumitru Constantin-Dulcan vorbeşte de bogăţia şi puterea marelui necunoscut care este Subconştientul şi care de la Freud, Jung şi Adler încoace a fost negat aiurea, de prea multe ori. Voinţa este "Regina", căci, vorba Domnului Adler devenită lege, fiindcă era de fapt lege: "Intre dotare şi voinţă învinge, întotdeauna, voinţa!" De ce? Pentru că voinţa, susţinută de o motivaţie fermă, clară, permanentă şi vie, deblochează tocmai aceste forţe latente, ce zac în noi, în fiecare. Dar cenzura conştiinţei nu este întotdeauna bene¬fică fiindcă este hrănită de mentalitatea epocii şi nivelul din clipa aceea a dezvoltării Cunoaşterii şi acum este clar-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan cum pot fi blocate aceste resurse. Este blocat accesul la sfera extraordinară a Subconştientului care stochează atât de multe informaţii ce n-au fost încă procesate de Conştient şi unele nici nu vor fi accesate vreodată. Acolo sunt înscrise şi programele cu care am venit pe lume, resursele, forţele şi calităţile noastre latente de care, evident, nu ştim nimic. Acolo sunt şanse reale pentru vindecări, soluţii la probleme, căi spre Succes. Din păcate un intelectual prea sofisticat şi prea sceptic, cu gândire doar carteziano-newtoniană, nu are cum crede asta, nu poate şi, deci, îşi anulează din start şansele de vindecare, de autodepăşire şi, poate, de succes. Este blocat, în acelaşi fel, şi accesul spre Câmpul informaţional Universal şi asta înseamnă, iarăşi, o pagubă imensă. Căci fiinţa este legată de "Sursa primară", nu degeaba sau extaziat poeţii cei geniali când au scris că omul este sculptura Soarelui şi a Pământului... Univers-Pământ-Cer ... Cer-Pământ şi tu ... Astăzi nici un om de ştiinţă care cunoaşte fizica cuantică, genetica de ultimă oră, Psihocibernetica şi alte ştiinţe, nu se poate îndoi de determinarea noastră cos¬mică. Medicina tradiţională chineză şi filosofiile orientale ştiau asta de 5000 de ani, dar apoi şi un filon al filosofiei occidentale, şi, evident, Religia. "Ceea ce gândim, acel ceva devenim!"-enunţă Dumitru Constantin-Dulcan un mare Adevăr. Căci foca¬lizarea pe ceva, aduce întreaga energie acolo şi, la nevoie, o ia din Câmpul informaţional Universal. "Unde este gândul, acolo este energia!" Să mai comentăm cât greşim astăzi când ne preocupă, permanent, mai mult gândul cel rău-angoase, răzbunări, meschinării, griji, ticăloşii de-a dreptul? Ultimul gând înainte de a adormi este cel ce trece în Subconştient, care-l execută, automat ca pe o comandă implacabilă, că este bine sau nu pentru emitent. Or, care este acest gând? Grija facturilor grele, a nereuşitei ("precis nu-mi iese!"), frica de problemele apăsătoare la care, parcă, nu le dăm de capăt (căci "precis nu-mi iese!"), gelozii, răzbunări, invidii, ranchiuni, frustrări, răzbunări, meschinării, ticăloşii, frici-frici-frici şi nefericiri! ... un carusel de frici, neîncredere şi nefericire! "Ceea ce gândim, acel ceva devenim"-spune Dumitru Constantin-Dulcan. Poate înţelepciunea populară, de aceea a şi stocat de secole: "Un necaz nu vine niciodată singur!". Da, suntem nişte angoasaţi şi nişte nefericiţi! Sau, poate, nu ne-a spus nimeni până acum, convingător cât greşim? Şi de ce greşim? Omul are nevoie de explicaţii, asta e! Sau am fost de prea multe ori dezamăgiţi de şarlatanii care cred Ştiinţa un bulevard şi pe noi nişte trecători mai uşor de păcălit? Sau i-am crezut prea mult pe filosofii care ne-au spus că numărul nostru cromozomic este angoasa şi nu Speranţa? Speranţa ne vine, desigur, de la conexiunea cu acel "Ceva"-"Cineva" care se regăseşte şi-n noi, prin scânteia acea divină. Iar noile descoperiri privind proprietăţile creierului, la care profesorul Dumitru Constantin-Dulcan se referă pe larg, cu consecinţe de nebănuit, pot fi argumente peremptorii. Oamenii au creierul programat ca să creadă, spun recentele cercetări în Neurobiologie din Suedia, Franţa şi Canada, căci dispun de micromolecule, structuri şi posibilităţi de receptare a informaţiei transcendentale. E clară şi statistica actuală, la nivel mondial: credincioşi = 85%, atei = 15%, creştini = 35%, musulmani = 20%, hinduşi = 14%, confucianişti = 6%, budişti = 6%, iudaici = 1%. Clar şi că rugăciunea şi credinţa sunt remedii miraculoase cădi acţionează în creier ca un anxiolitic pu¬ternic dezvoltând acelaşi chimism contra anxietăţii-spun Nicolas Revoy şi Isabelle Bourdial, reputaţi neurobiologi, care în 2005 au făcut vogă, descoperind că spiritualitatea este prezentă în creierul nostru prin însăşi structurarea lui. Foarte clar şi faptul: "conştiinţa nu mai poate fi re¬dusă numai la circuitele neuronale!"-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan. Suntcunoscute,azi,experimenteletranscendentale-ni se spunetrăite de oameni în stări transpersonale, de conştiinţă modificată, de moarte clinică, situaţii abso¬lut curioase de acces la informaţii extrasenzoriale. Aceste experienţe par incredibile, par iraţionale, inacceptabile dacă le priveşti din unghiul de vedere al gândirii carte¬ziene şi newtoniene, ba, uneori, chiar şi altfel. Dar ele, aflăm, sunt tot mai multe,; se petrec pe diferite meridiane ale globului, la persoane de diferite culturi, medii sociale şi educaţionale, de diferite vârste şi sexe. Subiecţii sunt comunicaţi şi studiaţi de specialişti de mare credibilitate, graţie girului competenţei lor profesionale-precizează profesorul Dumitru Constantin-Dulcan, or asta este şi mai interesant. Ce poţi să spui? Să ne reîntoarcem, ca să ne salvăm la înţelepciunea şi zâmbetul strămoşilor latini? ("Quis custodiet custodes?"? "Şi cine îi va păzi pe paznici?"). Nu, mai bine la "Adevărul este copilul timpului". Şi apoi, e drept că experienţe ciudate sunt semnalate pe tot*parcursul Istoriei omenirii şi nu au fost elucidate nici până azi:...
1.1. Noþiuni termodinamice de bazã 9 10 1. Elemente de termodinamicã argon 5. Calculeazã distanþa... more 1.1. Noþiuni termodinamice de bazã 9 10 1. Elemente de termodinamicã argon 5. Calculeazã distanþa dintre doi ioni vecini pentru cristalul de clorurã de sodiu, cunoscând densitatea r = 2 2 3 , g cm ºi masele atomice relative pentru sodiu (23) ºi clor (35,5).
F1 l filiera teoreticã, profil real, specializarea matematicã-informaticã ºi ºtiinþe ale naturii ... more F1 l filiera teoreticã, profil real, specializarea matematicã-informaticã ºi ºtiinþe ale naturii l filiera vocaþionalã, profil militar MApN, specializarea matematicã-informaticã 2007 Niculescu Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4446 din 19.06.2006, în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentru Evaluarea ºi Difuzarea Manualelor ºi este realizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3252 din 13.02.2006.
Volumul de faţă reproduce fidel şi integral prima dintre cele două variante (ambele revizuite şi ... more Volumul de faţă reproduce fidel şi integral prima dintre cele două variante (ambele revizuite şi îmbunătăţite de autor) ale Jurnalului fericirii. Cum apariţia acestuia este postumă, autorul însuşi nemaiputînd interveni în text pentru eventuale retuşuri, redacţia nu-şi poate asuma nici o răspundere asupra exactităţii unor nuanţe din rememorările autorului.
bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy t... more bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy this magnificent book, which reflects some of what I've shared here with you, the qualities of an extraordinary person. I have no doubt that you will be inspired.
bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy t... more bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy this magnificent book, which reflects some of what I've shared here with you, the qualities of an extraordinary person. I have no doubt that you will be inspired.
După cum spuneam în nota introductivă la primul volum al antologiei, Cari Gustav Jung a creat o n... more După cum spuneam în nota introductivă la primul volum al antologiei, Cari Gustav Jung a creat o nouă imagine a omului şi, implicit, a culturii, introducînd idei noi, precum inconştientul personal şi inconştientul colectiv, arhetipul şi rolul compensator al inconşientului, înnoind idei precum libido-ul şi complexul şi modificînd metodele de interpretare a visului şi fanteziilor. Pe lîngă toate acestea, Jung a dat şi o tipologie psihologică. Jung descrie opt tipuri psihologice «pure». După Jung, există, mai întîi, două tipuri de atitudine generală: tipul extravertit şi tipul introvertit. Aceste două tipuri se subîmpart apoi, fiecare, în cîte patru sub-tipuri. în cîte patru, deoarece Jung defineşte patru funcţii psihice fundamentale, iar preponderenţa unei funcţii sau a alteia în economia psihică defineşte tipul psihologic. In glosarul din Psychologische Typen (vezi a doua parte a volumului de faţă), Jung spune: «Deosebesc în total patru funcţii fundamentale, două raţionale şi două iraţionale, şi anume: gîndirea şi sentimentul, respectiv senzaţia şi intuiţia. Nu pot da a priori un motiv pentru care consider fundamentale tocmai aceste patru funcţii, pot releva doar faptul că mi-am format această concepţie în urma unei experienţe îndelungate. Deosebesc aceste funcţii între ele deoarece nu depind una de cealaltă, respectiv: nu se lasă reduse una la cealaltă.» în alte scrieri ale lui Jung (Psychologische Typologie, 1928; Struktur der Seele, 1931, tradusă sub titlul de Structura psihicului în primul volum al antologiei de faţă; Tavistock Lectures, 1935), cele patru funcţii sînt prezentate simplu, după cum urmează: senzaţia este funcţia care ne spune că ceva este, gîndirea ne spune ce anume este acel ceva, sentimentul ne spune ce valoare are, iar intuiţia: dincotro vine şi spre ce se îndreaptă acel ceva. Gîndirea şi sentimentul sînt funcţii judicative şi, deci, raţionale-după Jung. Prima produce judecăţile logice, iar a doua: Capitolul X din !\i/chologi^cih' Typrn, tarte apăruta în 1921 şi reeditată în repetate rînduri. Tradus după Gcştitwaelle Wcrkc, voi. VII, §621-740.
A existat un început • o lumină străpunge brusc tenebrele • Primele trei minute ale lumii • între... more A existat un început • o lumină străpunge brusc tenebrele • Primele trei minute ale lumii • întrebări • înapoi la mitologie • Evoluţia ... • ...şi istoria.
Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac... more Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac neutilizate (folosim doar 10% din creierul nostru! Iar alte cercetări vorbesc de doar 2%). Prin imagerie mentală acestea pot face "minuni" în vindecările spectaculoase, chiar şi în bolile incurabile. Imageria mentală declanşată şi pusă la treabă prin intenţia voinţei, prin perseverenta repetării şi încrederea deplină a reuşitei, deblochează aceste resurse ascunse: calităţi, potente, gene sau părţi de ADN ce nu erau utilizate şi ar fi putut rămâne astfel până la moarte. Dumitru Constantin-Dulcan vorbeşte de bogăţia şi puterea marelui necunoscut care este Subconştientul şi care de la Freud, Jung şi Adler încoace a fost negat aiurea, de prea multe ori. Voinţa este "Regina", căci, vorba Domnului Adler devenită lege, fiindcă era de fapt lege: "Intre dotare şi voinţă învinge, întotdeauna, voinţa!" De ce? Pentru că voinţa, susţinută de o motivaţie fermă, clară, permanentă şi vie, deblochează tocmai aceste forţe latente, ce zac în noi, în fiecare. Dar cenzura conştiinţei nu este întotdeauna bene¬fică fiindcă este hrănită de mentalitatea epocii şi nivelul din clipa aceea a dezvoltării Cunoaşterii şi acum este clar-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan cum pot fi blocate aceste resurse. Este blocat accesul la sfera extraordinară a Subconştientului care stochează atât de multe informaţii ce n-au fost încă procesate de Conştient şi unele nici nu vor fi accesate vreodată. Acolo sunt înscrise şi programele cu care am venit pe lume, resursele, forţele şi calităţile noastre latente de care, evident, nu ştim nimic. Acolo sunt şanse reale pentru vindecări, soluţii la probleme, căi spre Succes. Din păcate un intelectual prea sofisticat şi prea sceptic, cu gândire doar carteziano-newtoniană, nu are cum crede asta, nu poate şi, deci, îşi anulează din start şansele de vindecare, de autodepăşire şi, poate, de succes. Este blocat, în acelaşi fel, şi accesul spre Câmpul informaţional Universal şi asta înseamnă, iarăşi, o pagubă imensă. Căci fiinţa este legată de "Sursa primară", nu degeaba sau extaziat poeţii cei geniali când au scris că omul este sculptura Soarelui şi a Pământului... Univers-Pământ-Cer ... Cer-Pământ şi tu ... Astăzi nici un om de ştiinţă care cunoaşte fizica cuantică, genetica de ultimă oră, Psihocibernetica şi alte ştiinţe, nu se poate îndoi de determinarea noastră cos¬mică. Medicina tradiţională chineză şi filosofiile orientale ştiau asta de 5000 de ani, dar apoi şi un filon al filosofiei occidentale, şi, evident, Religia. "Ceea ce gândim, acel ceva devenim!"-enunţă Dumitru Constantin-Dulcan un mare Adevăr. Căci foca¬lizarea pe ceva, aduce întreaga energie acolo şi, la nevoie, o ia din Câmpul informaţional Universal. "Unde este gândul, acolo este energia!" Să mai comentăm cât greşim astăzi când ne preocupă, permanent, mai mult gândul Chintesenţa discursului profesorului Dumitru Constantin-Dulcan, axul crucial al foarte interesantei D-sale cărţi care, cu siguranţă, va stârni vii discuţii (Adevărul se naşte din maieutică!) este omul, dar omul întreg, omul sistem de sisteme, omul holistic, omul spiritualizat, văzut cu toate valenţele sale intrinseci, de legătură: Pământul-Natură, mediu, societate, alimentaţie, habitat, familie şi alte nevoi fundamentale şi Cerul = Universul şi acel "Ceva", "Cineva", acea Inteligenţă cosmică regăsită în fiecare fiinţă vie. Acel "Ceva", "Cineva", a dat conştiinţei noastre un creier şi creierului un corp-spune Dumitru Constantin-Dulcan-şi el creierul şi ea conştiinţa (care nu este doar o emanaţie a creierului!) controlează fiecare moleculă şi atom, fiecare cuantă, fiecare vibraţie. Se fac referiri cu argumente solide la resursele noastre latente adânc îngropate în noi, care zac neutilizate (folosim doar 10% din creierul nostru! Iar alte cercetări vorbesc de doar 2%). Prin imagerie mentală acestea pot face "minuni" în vindecările spectaculoase, chiar şi în bolile incurabile. Imageria mentală declanşată şi pusă la treabă prin intenţia voinţei, prin perseverenţa repetării şi încrederea deplină a reuşitei, deblochează aceste resurse ascunse: calităţi, potente, gene sau părţi de ADN ce nu erau utilizate şi ar fi putut rămâne astfel până la moarte. Dumitru Constantin-Dulcan vorbeşte de bogăţia şi puterea marelui necunoscut care este Subconştientul şi care de la Freud, Jung şi Adler încoace a fost negat aiurea, de prea multe ori. Voinţa este "Regina", căci, vorba Domnului Adler devenită lege, fiindcă era de fapt lege: "Intre dotare şi voinţă învinge, întotdeauna, voinţa!" De ce? Pentru că voinţa, susţinută de o motivaţie fermă, clară, permanentă şi vie, deblochează tocmai aceste forţe latente, ce zac în noi, în fiecare. Dar cenzura conştiinţei nu este întotdeauna bene¬fică fiindcă este hrănită de mentalitatea epocii şi nivelul din clipa aceea a dezvoltării Cunoaşterii şi acum este clar-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan cum pot fi blocate aceste resurse. Este blocat accesul la sfera extraordinară a Subconştientului care stochează atât de multe informaţii ce n-au fost încă procesate de Conştient şi unele nici nu vor fi accesate vreodată. Acolo sunt înscrise şi programele cu care am venit pe lume, resursele, forţele şi calităţile noastre latente de care, evident, nu ştim nimic. Acolo sunt şanse reale pentru vindecări, soluţii la probleme, căi spre Succes. Din păcate un intelectual prea sofisticat şi prea sceptic, cu gândire doar carteziano-newtoniană, nu are cum crede asta, nu poate şi, deci, îşi anulează din start şansele de vindecare, de autodepăşire şi, poate, de succes. Este blocat, în acelaşi fel, şi accesul spre Câmpul informaţional Universal şi asta înseamnă, iarăşi, o pagubă imensă. Căci fiinţa este legată de "Sursa primară", nu degeaba sau extaziat poeţii cei geniali când au scris că omul este sculptura Soarelui şi a Pământului... Univers-Pământ-Cer ... Cer-Pământ şi tu ... Astăzi nici un om de ştiinţă care cunoaşte fizica cuantică, genetica de ultimă oră, Psihocibernetica şi alte ştiinţe, nu se poate îndoi de determinarea noastră cos¬mică. Medicina tradiţională chineză şi filosofiile orientale ştiau asta de 5000 de ani, dar apoi şi un filon al filosofiei occidentale, şi, evident, Religia. "Ceea ce gândim, acel ceva devenim!"-enunţă Dumitru Constantin-Dulcan un mare Adevăr. Căci foca¬lizarea pe ceva, aduce întreaga energie acolo şi, la nevoie, o ia din Câmpul informaţional Universal. "Unde este gândul, acolo este energia!" Să mai comentăm cât greşim astăzi când ne preocupă, permanent, mai mult gândul cel rău-angoase, răzbunări, meschinării, griji, ticăloşii de-a dreptul? Ultimul gând înainte de a adormi este cel ce trece în Subconştient, care-l execută, automat ca pe o comandă implacabilă, că este bine sau nu pentru emitent. Or, care este acest gând? Grija facturilor grele, a nereuşitei ("precis nu-mi iese!"), frica de problemele apăsătoare la care, parcă, nu le dăm de capăt (căci "precis nu-mi iese!"), gelozii, răzbunări, invidii, ranchiuni, frustrări, răzbunări, meschinării, ticăloşii, frici-frici-frici şi nefericiri! ... un carusel de frici, neîncredere şi nefericire! "Ceea ce gândim, acel ceva devenim"-spune Dumitru Constantin-Dulcan. Poate înţelepciunea populară, de aceea a şi stocat de secole: "Un necaz nu vine niciodată singur!". Da, suntem nişte angoasaţi şi nişte nefericiţi! Sau, poate, nu ne-a spus nimeni până acum, convingător cât greşim? Şi de ce greşim? Omul are nevoie de explicaţii, asta e! Sau am fost de prea multe ori dezamăgiţi de şarlatanii care cred Ştiinţa un bulevard şi pe noi nişte trecători mai uşor de păcălit? Sau i-am crezut prea mult pe filosofii care ne-au spus că numărul nostru cromozomic este angoasa şi nu Speranţa? Speranţa ne vine, desigur, de la conexiunea cu acel "Ceva"-"Cineva" care se regăseşte şi-n noi, prin scânteia acea divină. Iar noile descoperiri privind proprietăţile creierului, la care profesorul Dumitru Constantin-Dulcan se referă pe larg, cu consecinţe de nebănuit, pot fi argumente peremptorii. Oamenii au creierul programat ca să creadă, spun recentele cercetări în Neurobiologie din Suedia, Franţa şi Canada, căci dispun de micromolecule, structuri şi posibilităţi de receptare a informaţiei transcendentale. E clară şi statistica actuală, la nivel mondial: credincioşi = 85%, atei = 15%, creştini = 35%, musulmani = 20%, hinduşi = 14%, confucianişti = 6%, budişti = 6%, iudaici = 1%. Clar şi că rugăciunea şi credinţa sunt remedii miraculoase cădi acţionează în creier ca un anxiolitic pu¬ternic dezvoltând acelaşi chimism contra anxietăţii-spun Nicolas Revoy şi Isabelle Bourdial, reputaţi neurobiologi, care în 2005 au făcut vogă, descoperind că spiritualitatea este prezentă în creierul nostru prin însăşi structurarea lui. Foarte clar şi faptul: "conştiinţa nu mai poate fi re¬dusă numai la circuitele neuronale!"-spune profesorul Dumitru Constantin-Dulcan. Suntcunoscute,azi,experimenteletranscendentale-ni se spunetrăite de oameni în stări transpersonale, de conştiinţă modificată, de moarte clinică, situaţii abso¬lut curioase de acces la informaţii extrasenzoriale. Aceste experienţe par incredibile, par iraţionale, inacceptabile dacă le priveşti din unghiul de vedere al gândirii carte¬ziene şi newtoniene, ba, uneori, chiar şi altfel. Dar ele, aflăm, sunt tot mai multe,; se petrec pe diferite meridiane ale globului, la persoane de diferite culturi, medii sociale şi educaţionale, de diferite vârste şi sexe. Subiecţii sunt comunicaţi şi studiaţi de specialişti de mare credibilitate, graţie girului competenţei lor profesionale-precizează profesorul Dumitru Constantin-Dulcan, or asta este şi mai interesant. Ce poţi să spui? Să ne reîntoarcem, ca să ne salvăm la înţelepciunea şi zâmbetul strămoşilor latini? ("Quis custodiet custodes?"? "Şi cine îi va păzi pe paznici?"). Nu, mai bine la "Adevărul este copilul timpului". Şi apoi, e drept că experienţe ciudate sunt semnalate pe tot*parcursul Istoriei omenirii şi nu au fost elucidate nici până azi:...
1.1. Noþiuni termodinamice de bazã 9 10 1. Elemente de termodinamicã argon 5. Calculeazã distanþa... more 1.1. Noþiuni termodinamice de bazã 9 10 1. Elemente de termodinamicã argon 5. Calculeazã distanþa dintre doi ioni vecini pentru cristalul de clorurã de sodiu, cunoscând densitatea r = 2 2 3 , g cm ºi masele atomice relative pentru sodiu (23) ºi clor (35,5).
F1 l filiera teoreticã, profil real, specializarea matematicã-informaticã ºi ºtiinþe ale naturii ... more F1 l filiera teoreticã, profil real, specializarea matematicã-informaticã ºi ºtiinþe ale naturii l filiera vocaþionalã, profil militar MApN, specializarea matematicã-informaticã 2007 Niculescu Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4446 din 19.06.2006, în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentru Evaluarea ºi Difuzarea Manualelor ºi este realizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3252 din 13.02.2006.
Volumul de faţă reproduce fidel şi integral prima dintre cele două variante (ambele revizuite şi ... more Volumul de faţă reproduce fidel şi integral prima dintre cele două variante (ambele revizuite şi îmbunătăţite de autor) ale Jurnalului fericirii. Cum apariţia acestuia este postumă, autorul însuşi nemaiputînd interveni în text pentru eventuale retuşuri, redacţia nu-şi poate asuma nici o răspundere asupra exactităţii unor nuanţe din rememorările autorului.
bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy t... more bond only got stronger and we have always had each other's backs, just as brothers would. Enjoy this magnificent book, which reflects some of what I've shared here with you, the qualities of an extraordinary person. I have no doubt that you will be inspired.
Uploads
Papers by Smuleac Dan
Drafts by Smuleac Dan