Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), Apr 28, 2022
În textul de față analizăm un video, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Limba română: Imediat vă ex... more În textul de față analizăm un video, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Limba română: Imediat vă explic), de 13.40 min, distribuit în You Tube în 20 aprilie 2018 de Arsenii Klinicev. Între timp, el a fost accesat de 680.249 de utilizatori și a acumulat 4.566 de comentarii. Adresat în special vorbitorilor de limba rusă, aceștia au reacționat imediat, fiind urmați de reprezentanții altor limbi și ai altor culturi. Comentari ample sau mici observații, note critice sau analize exhaustive, adnotări sau simple aprecieri, toată această varietate de feedback-uri este exprimată în mai multe limbi: rusă, română, engleză, polonă, bulgară, ucraineană, slovacă, arabă. De patru ani, în spațiul online, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! incită la comentarii și provoacă dezbateri. Adnotările utilizatorilor, împreună cu clipul lui Arsenii Klinicev, alcătuiesc un hipertext dinamic care se face / se scrie în continuare: primele comentarii datează din aprilie 2018, odată cu distribuirea sa în You Tube, iar ultimele sunt din 2 aprilie 2022.
ENERGEIA. ONLINE JOURNAL FOR LINGUISTICS, LANGUAGE PHILOSOPHY AND HISTORY OF LINGUISTICS
Apărut la doi ani după Lingüística coseriana, lingüística histórica, tradiciones discursivas (ed.... more Apărut la doi ani după Lingüística coseriana, lingüística histórica, tradiciones discursivas (ed. Cristina Bleorțu și David Paul Gerards, Velvuert 2018), volumul de față are o miză similară: să adune la un loc studiile cu tematică coșeriană, pe care distinsul profesor Johannes Kabatek de la Universitatea din Zürich le-a scris în ultimii ani. Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică, ediție îngrijită de Cristina Bleorțu 1 , cuprinde zece texte, diferite ca tradiție discursivă, toate având ca punct de plecare sau ca fundal intertextual teoria lingvistică a lui Eugeniu Coșeriu și personalitatea sa. În privința varietății textuale, cele mai multe sunt exegetice, după care urmează o dezvoltare a unui manuscris coșerian, un manifest lingvistic, două interviuri și un dialog. Așadar, în "Eugeniu Coseriu: Memorie, logică și putere de muncă", autorul aduce în actualitate personalitatea debordantă a Profesorului său, pe care o circumscrie prin trei particularități de excepție, anunțate deja în titlu. Evocarea este cu atât mai autentică cu cât Johannes Kabatek a colaborat timp de 18 ani cu Maestrul său, ceea ce îl legitimează întru totul să se pronunțe asupra "specificului" coșerian. Având privilegiul de a se fi format sub ochii vigilenți ai lui Coșeriu, discipolul mărturisește că a descoperit "dimensiunile acelei minți" de excepție din primele momente ale colaborării lor. În felul acesta, el și-a dat seama că alături de Coșeriu avea să învețe "mult mai mult decât cu oricare alt profesor", ceea ce avea să se confirme de-a lungul anilor care au urmat. În acest context, prima virtute pe care o remarcă este memoria infailibilă a lui Coșeriu. Nu era vorba deloc de "o simplă memorie fotografică" care ar înmagazina orice informație ce îi iese în cale, precizează exegetul. Dimpotrivă, memoria lui 1 Precizăm că traducerea în limba română a fost efectuată de Cristina Bleorțu, Alina-Viorela Prelipcean, Dorel Fînaru și Cristinel Munteanu. Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 351 Coșeriu era "foarte selectivă, alegându-și obiectele după criterii din ce în ce mai rafinate", nefiind vorba de "cunoscutul joc intelectual al celor care impresionează sau încearcă să impresioneze cu cele patru citate pe care le știu", ci de "exersarea unui patrimoniu cultural care părea că nu cunoaște limite". Pe cale de consecință, exegetul rememorează: Îmi aduc aminte cum era capabil să recite pasaje întregi din literatura universală în limbile lor originale. Nu am numărat limbile, dar erau, în afară de cele romanice, cele slave, germanice, japoneza, latina, greaca veche și modernă; și, bănuiesc că mai erau și altele. Cea mai mare parte a memoriei lui Coșeriu trebuiau să o ocupe textele în mai multe limbi, și din multe limbi chiar și sistemele și normele lor. Îi plăcea să le vorbească și știu că se bucura când mergeam prin facultate vorbind fie în spaniolă, fie în germană, iar el se oprea pe hol să schimbe o vorbă în rusă, să facă vreun comentariu în suedeză sau să converseze în croată cu chelnerul de la restaurantul unde obișnuiam să luăm prânzul. Coșeriu recita poezie cehă, suedeză, greacă, croată, catalană, precum și engleză; fără a o mai menționa pe cea germană, franceză, spaniolă, română între multe altele, precum și povești întregi și uneori chiar pasaje destul de lungi din romane. (p. 16) Însă memoria lui Coșeriu nu "stoca" doar texte receptate și limbi învățate de la alții, continuă J. Kabatek, ci și propria sa operă care s-a tot acumulat de la sfârșitul anilor 50 până cu câteva luni înainte de moarte: Și dacă spun «se acumula» este pentru a evidenția un factor esențial al operei lui Coșeriu, factor accentuat de el însuși mereu, mai ales în contrast cu lingvistica nordamericană a lui Chomsky, care și-a schimbat orientarea de nenumărate ori de-a lungul anilor. Coșeriu, în schimb, tot ceea ce a făcut de la bun început, a corespuns unei viziuni unitare și coerente asupra limbajului uman, a limbilor și a textelor care, împreună, formau planul unui mare edificiu schițat deja în primele sale lucrări și completat de-a lungul întregii sale vieți. (p. 16-17) La această primă virtute de a reține tot ce citise vreodată, se adaugă cea de-a doua: "o capacitate enormă de abstractizare a unei dialectici aproape medievale, combinate, în procesul de realizare și prezentare, cu cunoștințe profunde ale principiilor retorice, învățate în trecutul său românesc. O retorică mereu în serviciul unei prezentări clare a gândirii". Exegetul subliniază faptul că întregul edificiu al teoriei coșeriene a limbajului reprezintă "o logică de îndelungată tradiție, aristotelică la bază", dar îmbogățită cu idei adoptate de la Leibniz, Hegel, Wilhelm von Humboldt și de la maeștrii săi italieni, din anii de studii la Roma și Milano: Logică cu principii destul de simple, dar extrem de complexe când sunt aplicate cu toate consecințele lor, precum ideea aristotelică a finalității comportamentului uman în fața cauzalității proceselor naturii, idee reîntâlnită în energeia lui Humboldt; sau conceptul de istoricitate a limbajului, adoptat de la Hegel. Logica Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 352 este elementul fundamental al distincțiilor din primii ani, bazați în principal pe o amplă critică a lui Saussure. (p. 19) Or, această particularitate, precizează J. Kabatek, ne întâmpină deopotrivă în cursurile universitare ale lui E. Coșeriu, în studiile și conferințele lui, care toate deopotrivă se caracterizează printr-o structură clară și ordonată. Exegetul afirmă că rara combinație a primelor două daruri-memoria infailibilă și capacitatea de combinare logicăar fi putut fi suficiente pentru o viață comodă, întrucât, cu puțin efort, cel care dispune de astfel de virtuți, este în stare să obțină mult, de exemplu, în domeniul afacerilor sau al politicii. Specificul marelui impact coșerian în lumea științei culturii derivă însă din a treia însușire: neobosita sa putere de muncă: Exista ceva aproape suprauman în felul său de a lucra continuu, fără să facă vreo pauză. Nu era vorba de o căutare faustiană a ceva nemaiîntâlnit, ci mai curând de faptul de a îndeplini o misiune, de a finaliza construcţia unui edificiu teoretic, de a duce la bun sfârşit un proiect cu deplina conştiinţă a importanţei acestei misiuni. Ca şi Hegel, Coșeriu considera munca, alături de limbaj, una din dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane: munca, în calitate de dimensiune a fiinţei biologice, iar limbajul ca dimensiune a fiinţei gânditoare. (p. 18) J. Kabatek rememorează faptul că înainte de a publica volumul de interviuri (J. Kabatek, A. Murguía, Die Sachen sagen wie sie sind. Eugenio Coseriu im Gespräch, Tubingen, 1997), în timp ce revizuiau ultima corectură, Coșeriu continua să le trimită observații de detaliu şi să găsească mici erate, ceea ce demonstrează faptul că el căuta cu ardoare formularea definitivă și expresia cea mai adecvată: Cei care am lucrat cu el sau am scris sub dictarea sa, cunoaştem foarte bine această căutare a cuvântului potrivit, în acest sens, Coșeriu fiind aproape ca un poet. De altfel, Tomas Mann afirma despre scriitori că ei sunt oamenii pentru care faptul de a scrie implică un efort mult mai mare decât pentru ceilalţi. (...) Lui Coșeriu îi plăcea să aibă în preajmă un vorbitor nativ atunci când scria în germană, în franceză sau în alte limbi, ceea ce nu era altceva decât o modalitate de a avea alături, ca într-un fel de oglindă (sau ca pe un fel de ecou) un vorbitor nativ al acelei limbi. Oricum, cel care avea iniţiativa în toate era tot el, deoarece cunoștea cele mai subtile nuanțe ale oricărui cuvânt. Profesorul dicta şi, în acelaşi timp, el vedea textele, adică le avea intacte în memoria sa. După mai multe pagini de scris îşi amintea de o sintagmă deja folosită, pe care o dictase cu câteva ore înainte, dar pe care cel care transcria o uitase cu desăvârşire. (p. 17) Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 358 "a spune lucrurile așa cum sunt" reprezintă, în terminologia lui Leibniz, trecerea de la cognitio clara confuza, adică cunoaștere sigură, dar intuitivă și nejustificată, la cognitio clara distincta, adică cunoaștere intersubiectivă care se poate demonstra, obiectiva și justifica. Or, rădăcinile acestei concepții asupra limbajului se află la Aristotel, Hegel și Humboldt. În loc de teoretică, poate ar trebui să o numim "filosofică", afirmă Kabatek, deoarece este vorba de o teorie a limbajului, "bazată pe concepții filosofice fundamentale și pe o tradiție occidentală care a dat continuitate unei serii de idei, rafinându-le și adaptându-le, cu convingerea unei enorme stabilități și a unei transistoricități, în cadrul căreia Aristotel este la fel de actual ca și lingviștii contemporani, întrucât obiectul de studiu, în esență, era același atât pentru Aristotel, cât și pentru noi, lingviști ai sec. al XXI-lea". Prin urmare, trebuie luate în serios considerațiile lui Aristotel și ale lui Humboldt cu privire la limbaj. În acest sens, în științele umaniste nu există idei învechite, ci doar abordări care se schimbă. Respectând tradiția, "colecția de lucruri realizate a crescut atât de mult în ultimele secole, încât astăzi fiecărei inovații îi corespund din ce în ce mai mulți precursori" din îndelungata tradiție a științei limbajului. (p. 138). O dezvoltare splendidă a unui manuscris coșerian este textul-"João de Barros și Antonio de Nebrija (plecând de la notițele lui Eugeniu Coșeriu)". Revendicându-se de la ideile lui Coșeriu, exegetul urmărește filiația dintre Gramática castellana a lui Nebrija (1492) și Gramática da língua portuguesa a lui João de Barros (1540), precizând faptul că ideea acestei comparaţii i-o datorează lui Eugeniu Coșeriu, "care nu doar că a avut intenţia de a scrie o lucrare pe această temă, ci, în plus, a stabilit deja o concordanţă exhaustivă de comparare a unor pasaje din...
Eugenio Coseriu et l'école linguistique de Tübingen Eugenio Coseriu e a escola linguística de Tüb... more Eugenio Coseriu et l'école linguistique de Tübingen Eugenio Coseriu e a escola linguística de Tübingen Eugenio Coseriu a fait école. Ceux qui font partie de l'école et qui ont fait, sous les yeux critiques, mais bienveillants du maître, les premiers pas dans la linguistique, se félicitent d'avoir été à bonne école.
Lo que caracteriza la linguistica rumana de los ultimos anos es la tendencia a recuperar la obra ... more Lo que caracteriza la linguistica rumana de los ultimos anos es la tendencia a recuperar la obra de aquellos linguistas de origen rumano que, durante el regimen comunista, desarrollaron su actividad en Occidente. Aunque en el medio academico, linguistas como E. Coseriu, D. Copceag, Al. Cioranescu y otros –considerados «transfugos»– eran conocidos, sus estudios no se podian publicar y, a veces, ni siquiera citar por razones ideologicas, sobre todo en los anos 50-60. En el marco de este afan recuperador se inscriben tambien los esfuerzos por dar a conocer la obra linguistica de Demetrio Copceag (1926-1994), quien, despues de haber vivido un tiempo en Rumania, se vio obligado por circunstancias politicas a vivir en el exilio a partir de 1971. D. Copceag habia empezado de manera brillante su carrera de profesor de linguistica romanica en la Universidad de Bucarest, pero en 1953, a la edad de 27 anos, fue detenido y condenado a tres anos de prision politica por omitir una denuncia (no ha...
Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori
În studiul de față, autoarea se referă la demersul exegetic și recuperator pe care Johannes Kabat... more În studiul de față, autoarea se referă la demersul exegetic și recuperator pe care Johannes Kabatek, Profesor de lingvistică romanică la Universitatea din Zürich îl face în vederea promovării teoriei lingvistice a lui Eugeniu Coșeriu. În vasta contribuție exegetică a lui J. Kabatek, consideră autoarea, se remarcă, în linii mari, două direcții ale studiilor sale. Pe de o parte, cele în care dezvoltă aspecte ale lingvisticii integrale și aplică sistemul conceptual coșerian la interpretarea faptelor de limbă. Pe de altă parte, studiile în care scoate în evidență actualitatea ideilor lui Eugeniu Coșeriu sau le confruntă cu postulate ale unor curente actuale din lingvistică, demonstrând cu brio prioritatea conceptuală a lingvisticii integrale. J. Kabatek a evocat personalitatea lui Eugeniu Coșeriu cu diverse ocazii, astfel reconstituindu-i biografia intelectuală în mai multe contribuții cu genericul In Memoriam Eugenio Coseriu (Kabatek 2002, 2003a, 2003b), în Eugenio Coseriu: Memoria, ló...
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), Apr 28, 2022
În textul de față analizăm un video, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Limba română: Imediat vă ex... more În textul de față analizăm un video, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Limba română: Imediat vă explic), de 13.40 min, distribuit în You Tube în 20 aprilie 2018 de Arsenii Klinicev. Între timp, el a fost accesat de 680.249 de utilizatori și a acumulat 4.566 de comentarii. Adresat în special vorbitorilor de limba rusă, aceștia au reacționat imediat, fiind urmați de reprezentanții altor limbi și ai altor culturi. Comentari ample sau mici observații, note critice sau analize exhaustive, adnotări sau simple aprecieri, toată această varietate de feedback-uri este exprimată în mai multe limbi: rusă, română, engleză, polonă, bulgară, ucraineană, slovacă, arabă. De patru ani, în spațiul online, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! incită la comentarii și provoacă dezbateri. Adnotările utilizatorilor, împreună cu clipul lui Arsenii Klinicev, alcătuiesc un hipertext dinamic care se face / se scrie în continuare: primele comentarii datează din aprilie 2018, odată cu distribuirea sa în You Tube, iar ultimele sunt din 2 aprilie 2022.
ENERGEIA. ONLINE JOURNAL FOR LINGUISTICS, LANGUAGE PHILOSOPHY AND HISTORY OF LINGUISTICS
Apărut la doi ani după Lingüística coseriana, lingüística histórica, tradiciones discursivas (ed.... more Apărut la doi ani după Lingüística coseriana, lingüística histórica, tradiciones discursivas (ed. Cristina Bleorțu și David Paul Gerards, Velvuert 2018), volumul de față are o miză similară: să adune la un loc studiile cu tematică coșeriană, pe care distinsul profesor Johannes Kabatek de la Universitatea din Zürich le-a scris în ultimii ani. Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică, ediție îngrijită de Cristina Bleorțu 1 , cuprinde zece texte, diferite ca tradiție discursivă, toate având ca punct de plecare sau ca fundal intertextual teoria lingvistică a lui Eugeniu Coșeriu și personalitatea sa. În privința varietății textuale, cele mai multe sunt exegetice, după care urmează o dezvoltare a unui manuscris coșerian, un manifest lingvistic, două interviuri și un dialog. Așadar, în "Eugeniu Coseriu: Memorie, logică și putere de muncă", autorul aduce în actualitate personalitatea debordantă a Profesorului său, pe care o circumscrie prin trei particularități de excepție, anunțate deja în titlu. Evocarea este cu atât mai autentică cu cât Johannes Kabatek a colaborat timp de 18 ani cu Maestrul său, ceea ce îl legitimează întru totul să se pronunțe asupra "specificului" coșerian. Având privilegiul de a se fi format sub ochii vigilenți ai lui Coșeriu, discipolul mărturisește că a descoperit "dimensiunile acelei minți" de excepție din primele momente ale colaborării lor. În felul acesta, el și-a dat seama că alături de Coșeriu avea să învețe "mult mai mult decât cu oricare alt profesor", ceea ce avea să se confirme de-a lungul anilor care au urmat. În acest context, prima virtute pe care o remarcă este memoria infailibilă a lui Coșeriu. Nu era vorba deloc de "o simplă memorie fotografică" care ar înmagazina orice informație ce îi iese în cale, precizează exegetul. Dimpotrivă, memoria lui 1 Precizăm că traducerea în limba română a fost efectuată de Cristina Bleorțu, Alina-Viorela Prelipcean, Dorel Fînaru și Cristinel Munteanu. Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 351 Coșeriu era "foarte selectivă, alegându-și obiectele după criterii din ce în ce mai rafinate", nefiind vorba de "cunoscutul joc intelectual al celor care impresionează sau încearcă să impresioneze cu cele patru citate pe care le știu", ci de "exersarea unui patrimoniu cultural care părea că nu cunoaște limite". Pe cale de consecință, exegetul rememorează: Îmi aduc aminte cum era capabil să recite pasaje întregi din literatura universală în limbile lor originale. Nu am numărat limbile, dar erau, în afară de cele romanice, cele slave, germanice, japoneza, latina, greaca veche și modernă; și, bănuiesc că mai erau și altele. Cea mai mare parte a memoriei lui Coșeriu trebuiau să o ocupe textele în mai multe limbi, și din multe limbi chiar și sistemele și normele lor. Îi plăcea să le vorbească și știu că se bucura când mergeam prin facultate vorbind fie în spaniolă, fie în germană, iar el se oprea pe hol să schimbe o vorbă în rusă, să facă vreun comentariu în suedeză sau să converseze în croată cu chelnerul de la restaurantul unde obișnuiam să luăm prânzul. Coșeriu recita poezie cehă, suedeză, greacă, croată, catalană, precum și engleză; fără a o mai menționa pe cea germană, franceză, spaniolă, română între multe altele, precum și povești întregi și uneori chiar pasaje destul de lungi din romane. (p. 16) Însă memoria lui Coșeriu nu "stoca" doar texte receptate și limbi învățate de la alții, continuă J. Kabatek, ci și propria sa operă care s-a tot acumulat de la sfârșitul anilor 50 până cu câteva luni înainte de moarte: Și dacă spun «se acumula» este pentru a evidenția un factor esențial al operei lui Coșeriu, factor accentuat de el însuși mereu, mai ales în contrast cu lingvistica nordamericană a lui Chomsky, care și-a schimbat orientarea de nenumărate ori de-a lungul anilor. Coșeriu, în schimb, tot ceea ce a făcut de la bun început, a corespuns unei viziuni unitare și coerente asupra limbajului uman, a limbilor și a textelor care, împreună, formau planul unui mare edificiu schițat deja în primele sale lucrări și completat de-a lungul întregii sale vieți. (p. 16-17) La această primă virtute de a reține tot ce citise vreodată, se adaugă cea de-a doua: "o capacitate enormă de abstractizare a unei dialectici aproape medievale, combinate, în procesul de realizare și prezentare, cu cunoștințe profunde ale principiilor retorice, învățate în trecutul său românesc. O retorică mereu în serviciul unei prezentări clare a gândirii". Exegetul subliniază faptul că întregul edificiu al teoriei coșeriene a limbajului reprezintă "o logică de îndelungată tradiție, aristotelică la bază", dar îmbogățită cu idei adoptate de la Leibniz, Hegel, Wilhelm von Humboldt și de la maeștrii săi italieni, din anii de studii la Roma și Milano: Logică cu principii destul de simple, dar extrem de complexe când sunt aplicate cu toate consecințele lor, precum ideea aristotelică a finalității comportamentului uman în fața cauzalității proceselor naturii, idee reîntâlnită în energeia lui Humboldt; sau conceptul de istoricitate a limbajului, adoptat de la Hegel. Logica Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 352 este elementul fundamental al distincțiilor din primii ani, bazați în principal pe o amplă critică a lui Saussure. (p. 19) Or, această particularitate, precizează J. Kabatek, ne întâmpină deopotrivă în cursurile universitare ale lui E. Coșeriu, în studiile și conferințele lui, care toate deopotrivă se caracterizează printr-o structură clară și ordonată. Exegetul afirmă că rara combinație a primelor două daruri-memoria infailibilă și capacitatea de combinare logicăar fi putut fi suficiente pentru o viață comodă, întrucât, cu puțin efort, cel care dispune de astfel de virtuți, este în stare să obțină mult, de exemplu, în domeniul afacerilor sau al politicii. Specificul marelui impact coșerian în lumea științei culturii derivă însă din a treia însușire: neobosita sa putere de muncă: Exista ceva aproape suprauman în felul său de a lucra continuu, fără să facă vreo pauză. Nu era vorba de o căutare faustiană a ceva nemaiîntâlnit, ci mai curând de faptul de a îndeplini o misiune, de a finaliza construcţia unui edificiu teoretic, de a duce la bun sfârşit un proiect cu deplina conştiinţă a importanţei acestei misiuni. Ca şi Hegel, Coșeriu considera munca, alături de limbaj, una din dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane: munca, în calitate de dimensiune a fiinţei biologice, iar limbajul ca dimensiune a fiinţei gânditoare. (p. 18) J. Kabatek rememorează faptul că înainte de a publica volumul de interviuri (J. Kabatek, A. Murguía, Die Sachen sagen wie sie sind. Eugenio Coseriu im Gespräch, Tubingen, 1997), în timp ce revizuiau ultima corectură, Coșeriu continua să le trimită observații de detaliu şi să găsească mici erate, ceea ce demonstrează faptul că el căuta cu ardoare formularea definitivă și expresia cea mai adecvată: Cei care am lucrat cu el sau am scris sub dictarea sa, cunoaştem foarte bine această căutare a cuvântului potrivit, în acest sens, Coșeriu fiind aproape ca un poet. De altfel, Tomas Mann afirma despre scriitori că ei sunt oamenii pentru care faptul de a scrie implică un efort mult mai mare decât pentru ceilalţi. (...) Lui Coșeriu îi plăcea să aibă în preajmă un vorbitor nativ atunci când scria în germană, în franceză sau în alte limbi, ceea ce nu era altceva decât o modalitate de a avea alături, ca într-un fel de oglindă (sau ca pe un fel de ecou) un vorbitor nativ al acelei limbi. Oricum, cel care avea iniţiativa în toate era tot el, deoarece cunoștea cele mai subtile nuanțe ale oricărui cuvânt. Profesorul dicta şi, în acelaşi timp, el vedea textele, adică le avea intacte în memoria sa. După mai multe pagini de scris îşi amintea de o sintagmă deja folosită, pe care o dictase cu câteva ore înainte, dar pe care cel care transcria o uitase cu desăvârşire. (p. 17) Recenzie: Kabatek, Johannes: Eugeniu Coșeriu. Pagini de exegeză și de reconstrucție biografică 358 "a spune lucrurile așa cum sunt" reprezintă, în terminologia lui Leibniz, trecerea de la cognitio clara confuza, adică cunoaștere sigură, dar intuitivă și nejustificată, la cognitio clara distincta, adică cunoaștere intersubiectivă care se poate demonstra, obiectiva și justifica. Or, rădăcinile acestei concepții asupra limbajului se află la Aristotel, Hegel și Humboldt. În loc de teoretică, poate ar trebui să o numim "filosofică", afirmă Kabatek, deoarece este vorba de o teorie a limbajului, "bazată pe concepții filosofice fundamentale și pe o tradiție occidentală care a dat continuitate unei serii de idei, rafinându-le și adaptându-le, cu convingerea unei enorme stabilități și a unei transistoricități, în cadrul căreia Aristotel este la fel de actual ca și lingviștii contemporani, întrucât obiectul de studiu, în esență, era același atât pentru Aristotel, cât și pentru noi, lingviști ai sec. al XXI-lea". Prin urmare, trebuie luate în serios considerațiile lui Aristotel și ale lui Humboldt cu privire la limbaj. În acest sens, în științele umaniste nu există idei învechite, ci doar abordări care se schimbă. Respectând tradiția, "colecția de lucruri realizate a crescut atât de mult în ultimele secole, încât astăzi fiecărei inovații îi corespund din ce în ce mai mulți precursori" din îndelungata tradiție a științei limbajului. (p. 138). O dezvoltare splendidă a unui manuscris coșerian este textul-"João de Barros și Antonio de Nebrija (plecând de la notițele lui Eugeniu Coșeriu)". Revendicându-se de la ideile lui Coșeriu, exegetul urmărește filiația dintre Gramática castellana a lui Nebrija (1492) și Gramática da língua portuguesa a lui João de Barros (1540), precizând faptul că ideea acestei comparaţii i-o datorează lui Eugeniu Coșeriu, "care nu doar că a avut intenţia de a scrie o lucrare pe această temă, ci, în plus, a stabilit deja o concordanţă exhaustivă de comparare a unor pasaje din...
Eugenio Coseriu et l'école linguistique de Tübingen Eugenio Coseriu e a escola linguística de Tüb... more Eugenio Coseriu et l'école linguistique de Tübingen Eugenio Coseriu e a escola linguística de Tübingen Eugenio Coseriu a fait école. Ceux qui font partie de l'école et qui ont fait, sous les yeux critiques, mais bienveillants du maître, les premiers pas dans la linguistique, se félicitent d'avoir été à bonne école.
Lo que caracteriza la linguistica rumana de los ultimos anos es la tendencia a recuperar la obra ... more Lo que caracteriza la linguistica rumana de los ultimos anos es la tendencia a recuperar la obra de aquellos linguistas de origen rumano que, durante el regimen comunista, desarrollaron su actividad en Occidente. Aunque en el medio academico, linguistas como E. Coseriu, D. Copceag, Al. Cioranescu y otros –considerados «transfugos»– eran conocidos, sus estudios no se podian publicar y, a veces, ni siquiera citar por razones ideologicas, sobre todo en los anos 50-60. En el marco de este afan recuperador se inscriben tambien los esfuerzos por dar a conocer la obra linguistica de Demetrio Copceag (1926-1994), quien, despues de haber vivido un tiempo en Rumania, se vio obligado por circunstancias politicas a vivir en el exilio a partir de 1971. D. Copceag habia empezado de manera brillante su carrera de profesor de linguistica romanica en la Universidad de Bucarest, pero en 1953, a la edad de 27 anos, fue detenido y condenado a tres anos de prision politica por omitir una denuncia (no ha...
Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori
În studiul de față, autoarea se referă la demersul exegetic și recuperator pe care Johannes Kabat... more În studiul de față, autoarea se referă la demersul exegetic și recuperator pe care Johannes Kabatek, Profesor de lingvistică romanică la Universitatea din Zürich îl face în vederea promovării teoriei lingvistice a lui Eugeniu Coșeriu. În vasta contribuție exegetică a lui J. Kabatek, consideră autoarea, se remarcă, în linii mari, două direcții ale studiilor sale. Pe de o parte, cele în care dezvoltă aspecte ale lingvisticii integrale și aplică sistemul conceptual coșerian la interpretarea faptelor de limbă. Pe de altă parte, studiile în care scoate în evidență actualitatea ideilor lui Eugeniu Coșeriu sau le confruntă cu postulate ale unor curente actuale din lingvistică, demonstrând cu brio prioritatea conceptuală a lingvisticii integrale. J. Kabatek a evocat personalitatea lui Eugeniu Coșeriu cu diverse ocazii, astfel reconstituindu-i biografia intelectuală în mai multe contribuții cu genericul In Memoriam Eugenio Coseriu (Kabatek 2002, 2003a, 2003b), în Eugenio Coseriu: Memoria, ló...
Uploads
Papers by Eugenia Bojoga