Papers by Sebastian Tătar
Lucrare de atestat Sfânta Taina a Spovedaniei Prof.coordonator: Elev: Pr.Prof.Dr.CERECHES CIPRIAN... more Lucrare de atestat Sfânta Taina a Spovedaniei Prof.coordonator: Elev: Pr.Prof.Dr.CERECHES CIPRIAN TATAR FLAVIU-SEBASTIAN Anul omagial al sfintei spovedanii si împartasanii Cluj-napoca INTRODUCERE Biserica Ortodoxă cuprinde în cadrul cultului său un număr de şapte Sfinte Taine. Sfintele Taine sunt slujbe deosebite săvârşite de episcopi şi preoţi, prin care credincioşii se împărtăşesc de harul Sfântului Duh, har absolut necesar tuturor creştinilor pentru a putea dobândi mântuirea subiectivă. Dacă Hristos nu ar fi lăsat Sfintele Taine, nici un om nu s-ar mai putea mântui. Scopul vieţii creştine este dobândirea harului Duhului Sfânt prin care omul se desăvârşeşte, iar creştinul cu ajutorul Sfintelor Taine poate dobândi acest har. Harul acesta este o energie dumnezeiască necreată, împărtăşită de Sfântul Duh creştinilor prin intermediul Sfintelor Taine, cu ajutorul căruia omul îşi poate lucra mântuirea. Aceste Sfinte Taine au fost întemeiate de Mântuitorul Iisus Hristos, în timpul vieţii Sale pe pământ, după cum găsim menţionat în Sfânta Scriptură. Cele şapte Taine ale Bisericii Ortodoxe sunt: Botezul, Mirungerea, Spovedania (numită şi Mărturisire sau Pocăinţă), Sfânta Împărtăşanie, Preoţia, Nunta şi Sfântul Maslu. Prin aceste Sfinte Taine credinciosul intră în Biserică, în viaţa cea întru Hristos, iar fără ele nu ar mai exista Biserica, nimeni nu s-ar mai putea mântui. Sfintele Taine sunt de o importanţă majoră, au o valoare enormă, ele sunt dovada iubirii nemărginite a lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Am ales să studiez în această lucrare despre Sfânta Taină a Spovedaniei, deoarece Taina Spovedaniei sau Taina Pocăinţei este de o importanţă foarte mare în mântuirea fiecăruia şi din păcate multă lume nu este conştientă de acest lucru sau nu ştie ce este ea în sine şi cum se împlineşte în actul liturgic. Oamenii zilelor noastre nu sunt conştienţi de cât de important este să se îngrijească de mântuirea sufletului. De aceea este atât de importantă această Taina a Spovedaniei, deoarece prin ea omul îşi poate câştiga sufletul, se salvează din ghearele diavolului. Mi-am propus a vorbesc si de unele legături dintre Taine cum ar fii: Spovedania ca reînoire a botezului si Taina Spovedaniei, Împărtășaniei si Maslul ca Taine prin care se iartă păcatele.
Books by Sebastian Tătar
Conference Presentations by Sebastian Tătar
dimensiunea sacramentală a episodului ,,SPĂLĂRII PICIOARELOR"
(IOAN 13, 1-17)
Îndrumător: Pr.Pr... more dimensiunea sacramentală a episodului ,,SPĂLĂRII PICIOARELOR"
(IOAN 13, 1-17)
Îndrumător: Pr.Prof.Univ.Dr. Stelian Tofană
Student: Tătar Flaviu-Sebastian TP I
Evanghelia a IV-a este o scriere Nou Testamnentară care se coboară în cele mai adânci dimensiuni ale simbolismului pentru a comunica astfel cu cea mai înaltă taină: taina veşniciei. Sfântul Ioan Teologul şi-a focalizat drept ţintă cea mai sensibilă şi mai prăpăstioasă parte din om și anume, sufletul. Astfel, sufletul prin legătura pe care o are cu veșnicia este singurul care poate să perceapă pe Cel ce vine din veșnicie și să îi descopere subtilitățile demersului Său. Aşadar, dacă cineva se învoiește la a dialoga cu Hristos cu ajutorul limbajului ioaneic, ,,trebuie să-şi păstreze calmul chiar şi atunci când lucrurile par absurde în ochii omului şi să nu uite că totul este altceva decât ceea ce pare." 1 Iar în acest sens, Origen afirmă că: ,,citirea Evangheliei lui Ioan şi mai ales înţelegerea mesajului ei, necesită o inteligenţă aparte, ea nepermiţând o lectură lejeră" 2. Ceea ce Matei, Marcu şi Luca spun pe față, Ioan spune prin semne şi face acesta mai mult decât prin simboluri. Evanghelia a IV-a foloseşte cuvântul grec (semion) "semn" şi nu "simbol" pentru a marca faptele Mântuitorului care au menirea de a releva o parte a tainei Sale. 3 Faptele Mântuitorului nu rămân încadrate doar în aria temporală şi spaţială în care au fost săvârşite, iar destinatarii lor nu sunt doar Apostolii sau cei care au asistat propriu zis la derularea lor, ci ele se adresează tuturor de pretutindeni şi dintotdeauna. Cuvintele şi faptele hristice au vocaţia toatalităţii şi universalităţii, ne luând în seamă nici un fel de limitare şi chemând la însuşirea lor prin imitare. Omul rememorează gesturile hristice și prin repetare le actualizează și le permanentizează. ,,Astfel, Mântuitorul nu spală doar picioarle ucenicilor, ci şi picioarele tuturor celor care, refuzând împotrivirea lui Petru, îi deschid uşa Celui ce bate şi i se oferă, punând în faţa lui Hristos firea umană denaturată pentru a fi revalorificată de către Acesta." 4 1 Violeta Pop, ,,Dimensiunea sacramentală și morală a episodului spălării picioarelor-Ioan 13,1-17", lucrare de seminar sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, master Teologie și Cultură, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, 2006, p. 3. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem, p. 6.
Uploads
Papers by Sebastian Tătar
Books by Sebastian Tătar
Conference Presentations by Sebastian Tătar
(IOAN 13, 1-17)
Îndrumător: Pr.Prof.Univ.Dr. Stelian Tofană
Student: Tătar Flaviu-Sebastian TP I
Evanghelia a IV-a este o scriere Nou Testamnentară care se coboară în cele mai adânci dimensiuni ale simbolismului pentru a comunica astfel cu cea mai înaltă taină: taina veşniciei. Sfântul Ioan Teologul şi-a focalizat drept ţintă cea mai sensibilă şi mai prăpăstioasă parte din om și anume, sufletul. Astfel, sufletul prin legătura pe care o are cu veșnicia este singurul care poate să perceapă pe Cel ce vine din veșnicie și să îi descopere subtilitățile demersului Său. Aşadar, dacă cineva se învoiește la a dialoga cu Hristos cu ajutorul limbajului ioaneic, ,,trebuie să-şi păstreze calmul chiar şi atunci când lucrurile par absurde în ochii omului şi să nu uite că totul este altceva decât ceea ce pare." 1 Iar în acest sens, Origen afirmă că: ,,citirea Evangheliei lui Ioan şi mai ales înţelegerea mesajului ei, necesită o inteligenţă aparte, ea nepermiţând o lectură lejeră" 2. Ceea ce Matei, Marcu şi Luca spun pe față, Ioan spune prin semne şi face acesta mai mult decât prin simboluri. Evanghelia a IV-a foloseşte cuvântul grec (semion) "semn" şi nu "simbol" pentru a marca faptele Mântuitorului care au menirea de a releva o parte a tainei Sale. 3 Faptele Mântuitorului nu rămân încadrate doar în aria temporală şi spaţială în care au fost săvârşite, iar destinatarii lor nu sunt doar Apostolii sau cei care au asistat propriu zis la derularea lor, ci ele se adresează tuturor de pretutindeni şi dintotdeauna. Cuvintele şi faptele hristice au vocaţia toatalităţii şi universalităţii, ne luând în seamă nici un fel de limitare şi chemând la însuşirea lor prin imitare. Omul rememorează gesturile hristice și prin repetare le actualizează și le permanentizează. ,,Astfel, Mântuitorul nu spală doar picioarle ucenicilor, ci şi picioarele tuturor celor care, refuzând împotrivirea lui Petru, îi deschid uşa Celui ce bate şi i se oferă, punând în faţa lui Hristos firea umană denaturată pentru a fi revalorificată de către Acesta." 4 1 Violeta Pop, ,,Dimensiunea sacramentală și morală a episodului spălării picioarelor-Ioan 13,1-17", lucrare de seminar sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, master Teologie și Cultură, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, 2006, p. 3. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem, p. 6.
(IOAN 13, 1-17)
Îndrumător: Pr.Prof.Univ.Dr. Stelian Tofană
Student: Tătar Flaviu-Sebastian TP I
Evanghelia a IV-a este o scriere Nou Testamnentară care se coboară în cele mai adânci dimensiuni ale simbolismului pentru a comunica astfel cu cea mai înaltă taină: taina veşniciei. Sfântul Ioan Teologul şi-a focalizat drept ţintă cea mai sensibilă şi mai prăpăstioasă parte din om și anume, sufletul. Astfel, sufletul prin legătura pe care o are cu veșnicia este singurul care poate să perceapă pe Cel ce vine din veșnicie și să îi descopere subtilitățile demersului Său. Aşadar, dacă cineva se învoiește la a dialoga cu Hristos cu ajutorul limbajului ioaneic, ,,trebuie să-şi păstreze calmul chiar şi atunci când lucrurile par absurde în ochii omului şi să nu uite că totul este altceva decât ceea ce pare." 1 Iar în acest sens, Origen afirmă că: ,,citirea Evangheliei lui Ioan şi mai ales înţelegerea mesajului ei, necesită o inteligenţă aparte, ea nepermiţând o lectură lejeră" 2. Ceea ce Matei, Marcu şi Luca spun pe față, Ioan spune prin semne şi face acesta mai mult decât prin simboluri. Evanghelia a IV-a foloseşte cuvântul grec (semion) "semn" şi nu "simbol" pentru a marca faptele Mântuitorului care au menirea de a releva o parte a tainei Sale. 3 Faptele Mântuitorului nu rămân încadrate doar în aria temporală şi spaţială în care au fost săvârşite, iar destinatarii lor nu sunt doar Apostolii sau cei care au asistat propriu zis la derularea lor, ci ele se adresează tuturor de pretutindeni şi dintotdeauna. Cuvintele şi faptele hristice au vocaţia toatalităţii şi universalităţii, ne luând în seamă nici un fel de limitare şi chemând la însuşirea lor prin imitare. Omul rememorează gesturile hristice și prin repetare le actualizează și le permanentizează. ,,Astfel, Mântuitorul nu spală doar picioarle ucenicilor, ci şi picioarele tuturor celor care, refuzând împotrivirea lui Petru, îi deschid uşa Celui ce bate şi i se oferă, punând în faţa lui Hristos firea umană denaturată pentru a fi revalorificată de către Acesta." 4 1 Violeta Pop, ,,Dimensiunea sacramentală și morală a episodului spălării picioarelor-Ioan 13,1-17", lucrare de seminar sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, master Teologie și Cultură, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, 2006, p. 3. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem, p. 6.